luni, 11 aprilie 2016

Spicuiri amuzante din vorbele actorilor (1): Woody Allen

La școală am trișat la examenul de metafizică. Am tras cu ochiul în sufletul colegului de bancă.

Moartea nu mă neliniștește. Mi-ar plăcea doar să nu fiu de față când o să aibă loc.

Primul meu film a fost atât de prost, încât în șapte state din America e folosit în locul pedepsei capitale. 

În ce mă privește, sunt heterosexual. Dar trebuie să recunoaștem că bisexualul are șanse de două ori mai mari sâmbătă seara.

Țin enorm la ceasul acesta. Îl am de la tata. Mi l-a vândut pe patul de moarte.

Nu vreau să acced la nemurire prin intermediul operei, ci nemurind.

Mă mistuie îndoiala. Si dacă totul e o iluzie? Dacă nu există nimic? În cazul ăsta înseamnă că am dat prea mulți bani pe covor. 

Cuvintele cele mai plăcute urechii nu sunt nicidecum ”Te iubesc”, ci ”E benign”.

Banii sunt preferabili sărăciei, fie și din motive financiare. 

Când ești inteligent, ai avantajul că poți oricând să faci pe imbecilul, pe când invers e total imposibil. 

Partea pozitivă a muritului e că poți să o faci sțând întins.

Nu-mi place să fac mișcare. Prefer să mă atrofiez.

Inteligența artificială se definește ca fiind opusul prostiei naturale. 

Viața este o maladie mortală cu transmitere sexuală.

Trăim într-o epocă mult prea permisivă. Niciodată până acum pornografia nu s-a manifestat cu o asemenea lipsă de rușine. Și în plus, filmele sunt neclare. 

Un elev bun e cel care rămâne la bibliotecă până și-atunci când nu există nici o fată seducătoare în sala de lectură. 

În ascensiunea dumneavostră profesională, fiți întotdeauna foarte cumsecade cu cei pe care îi depășiți în timp ce urcați. O să-i găsiți în același loc la coborâre.

Eternitatea este lungă, mai ales spre sfârșit.

Viața se împarte în două categorii: eroare și oroare.

Prefer încinerarea înmormântării și pe-amândouă unui weekend în familie.

Aveam relții bune cu părinții. Mă băteau foarte rar. De fapt, cred că m-au bătut o singură dată în toată copilăria. Au început să mă bată pe 23 decembrie 1942 și-au ținut-o tot așa până la sfârșitul primăverii lui 1944.

Moartea este o stare de non-existență. Ceea ce nu este nu există. Deci, moartea nu există.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu