duminică, 23 aprilie 2017

Femeile Bibliei în artă (10): Maria Magdalena - femeia cu vasul de alabastru

Jules Joseph Lefebvre - Mary Magdalene in a Grotto (1876)
Diferitele referiri biblice la cealaltă Marie, nu la mama lui Hristos, o plasează fie ascultând povețele lui Isus, ea fiind acea Maria din Betania, soră a Martei și a lui Lazăr (Evanghelia după Luca), fie cea care l-a uns pe Isus cu mir de nard (Evanghelia după Ioan), fie printre femeile care îl însoțeau, de regulă, pe Isus (Luca și Marcu), fie una dintre femeile aflate la picioarele crucii după răstignire (Marcu, Matei și Ioan), fie printre femeile care au venit la mormânt în zorii zilei de Paști (Marcu, Matei, Luca și Ioan). Evanghelia după Ioan povestește că Maria Magdalena a venit singură la mormânt, pe care l-a găsit gol, întâlnindu-l mai apoi pe Isus în grădină și confundându-l cu grădinarul. Despre ea, evanghelia după Ioan spune că era o prietenă intimă și una dintre însoțitoarele lui Isus.
Sfântul Bernard de Clairvaux (1090-1153) spune în predicile sale, în mod repetat că Maria Magdalena și Maria, sora lui Lazăr și a Martei, sunt una și aceeași persoană. Mai târziu, în secolul al șaselea, Papa Grigore I a declarat, din nou, că Maria Magdalena și Maria din Betania erau una și aceeași persoană.
Întreaga creștinătate îi atribuie Mariei Magdalena stigmatul de prostituată pocăită deși nicăieri din evanghelii nu reiese acest lucru: două dintre evanghelii (Marcu și Luca) afirmă că ea era posedată de șapte demoni și că a fost vindecată de Isus, dar nimic altceva. Singura scenă care ar fi putut fi interpretată în acest sens ar fi ungerea lui Isus în Betania de către femeia cu vasul de alabastru. Ritualul ungerii era unul familiar, practicat de preotesele sacre sau de ”prostituatele” Templului în cadrul cultului zeiței din Imperiul Roman. Termenul de ”prostituată” a fost ales de traducătorii moderni în locul celui de hierodule sau ”femei sfinte” din templul Zeiței a lumii antice, când pe tot teritoriul Orientului Mijlociu și Europei de astăzi, divinitatea supremă, venerată și îndrăgită, era de parte femeiască.  Sexualitatea era considerată sacră, un dar al zeiței iubirii, ungerea săvârșită de o femeie cu un vas de alabastru fiind o practică ritualică larg cunoscută printre cetățenii Imperiului Roman, ca fiind ritualul de nuntă al fiicelor de viță regală, prin care îi conferea soțului dreptul de a domni. Încă de trei mii de ani înainte de Hristos, mai toate comunitățile din Orientul Apropiat și Mijlociu erau matriarhale, regalitatea, poziția socială și proprietatea fiind atribuite femeilor, obiceiul fiind încă păstrat și în epoca romană (de exemplu, atât regina din Saba cât și Cleopatra domneau ca moștenitoare dinastice de drept). De asemenea, ritualul ungerii este și punerea în scenă a unei părți din cultul soarelui/fertilității (Osiris, Dumuzi și Adonis) care moare/renaște din toată regiunea Mării Mediterane. În unele ritualuri, regele este torturat, îngropat și apoi este ”înviat” după trei zile.
În calendarul creștin, atât cel catolic cât și cel ortodox, Maria Magdalena este sărbătorită la 22 iulie, zi în care, de obicei, se citește din Cântarea Cântărilor, povestea miresei care își caută mirele/iubitul de care a fost despărțită. Zeii păgâni ai soarelui/fertilității (Osiris, Dumuzi și Adonis) au fost măcelăriți, sacrificați pentru a asigura fertilitatea ogoarelor, vitalitatea și renașterea întregii comunități iar apoi au înviat. Văduva fiecăruia (Isis, Inanna și Afrodita) își plânge durerea deasupra leșului iubitului, exact cum o face și Maria Magdalena la picioarele crucii. S-a constatat că unele versete din poemele din ceremoniile ritualice dedicate zeiței Isis sunt identice cu unele versete din Cântarea Cântărilor. Preoteasa din templu o personifica pe Zeiță, ea fiind cea care ungea capul regelui ales, iar acesta în urma unirii trupești cu preoteasa, căpăta statutul regal, devenea CEL UNS -”Mesia” în limba ebraică.
Așadar ungerea lui Isus de către femeia cu vasul de alabastru, poate fi pusă în corelație cu obiceiurile timpului, concluzia fiind că el a acceptat să joace rolul de mire sacrificat. Toate cele patru evanghelii din versiunea greacă a Noului Testament sunt presărate cu motivul mirelui, cu referire la Isus și că acesta înțelesese și acceptase de tipul unei căsătorii între Dumnezeu și comunitatea cu care făcuse legământ, aderând la rolul de mire/rege sacrificat al poporului său. Nardul era un unguient aromatic, rar și scump, obținut dintr-o plantă care creștea în India și pe care femeile bogate din Palestina elenizată îl purtau la gât, pe un lănțișor,  într-o sticluță de alabastru, numită ”alabastron”. Era un obiect pe care îl primeau ca zestre și se obișnuia ca flaconul să fie spart pentru a unge cu lichidul din interior trupul unei persoane dragi, decedate, după care cioburile erau puse în mormântul acesteia.
În majoritatea tablourilor pictate în Evul Mediu și după, Maria Magdalena este înfățișată având alături un vas, parcă mereu având aceeași formă, cel cu al cărui ”mirt de nard, curat” l-a uns pe mirele ei, dar unii pictori, cum ar fi Georges de la Tour, Caravaggio sau Francesco Furini, au ales să o reprezinte fiind însărcinată, făcând astfel o trimitere oarecum cifrată la cealaltă versiune a vieții lui Isus, mult mai umană, cu soție și urmași, declarată eretică de autoritățile Bisericii oficiale și atacată virulent până la anihilare. Reminiscențe ale acestei erezii, îmbrățișată de catari și s-ar părea, că și de Cavalerii Templieri, au răzbătut totuși peste timp, ele putând fi descoperite mascate în numeroase opere de artă, în literatură, în legende, căci era mai puțin periculos să transmiți un adevăr ca pe o poveste decât să îl declari în gura mare.
De asemenea, Maria Magdalena privește deseori într-o oglindă, oglinda fiind asociată de obicei cu zeița dragostei. Iar când, în același tablou al lui Georges de la Tour, Maria Magdalena este și însărcinată și se privește și în oglindă, nu poți să nu te gândești la ceea ce a vrut să transmită pictorul, mai ales că veștmintele ei sunt alb cu roșu, culorile surorii-mirese, simbolurile combinate ale pasiunii și purității. Ea mai este asociată și cu perla, fiind neprețuită pentru cei care au ales să creadă în rolul ei de personaj cheie al acestei forme alternative de creștinism. În tablourile lui Piero di Cosimo, Carlo Crivelli sau Simon Vouet, Maria Magdalena poartă perle în păr, în cel al lui Lawrence Alma-Tadema ea poartă perla în ureche, iar în cel al lui Jan van Scorel șiraguri bogate de perle formează mai multe X-uri pe mâneca stângă a rochiei, X-ul, de obicei roșu, fiind semnul ezoteric, neoficial al adevărului ascuns.
Invariabil, în toate reprezentările artistice, Maria Magdalena este de o frumusețe răvășitoare, senzuală, are un păr lung și bogat, fie blond, fie roșcat, fie aproape negru (deși nu avea cum să fi fost decât brunetă și cu tenul închis la culoare), fiecare pictor ilustrând-o după propriul lui ideal de frumusețe. Și, indiferent de legende sau adevăruri, cert este că a fost un personaj favorit al pictorilor de-a lungul secolelor, în toate etapele vieții ei după ce l-a întâlnit pe Hristos.

Sursa: ”Femeia cu vasul de alabastru”, de Margaret Starbird, 1993 

 Caravaggio - The Penitent Mary Magdalene
 Georges de La Tour - Mary Magdalene
 Cesare Fracanzano - Magdalena
Jean-Jacques Henner - Madeleine agenouillée 
Guido Reni - Magdalene in Penitence,  (1635) 
Natale Schiavoni (Chioggia, 1777 – Venezia, 1858) - Penitent Mary Mgdalene 
Leonardo da Vinci - Mary Magdalene 
 Antonio Ciseri - Maddalena, c.1870
Jean-Jacques Henner - Madeleine dans le désert 
Nicolas Régnier - Penitent Mary Magdalene, Date unknown, Private Collection 
Simon Vouet - María Magdalena 
Agnolo Bronzino - Mary Magdalene, circa 1565, Spencer Museum of Art - Kansas  (United States - Lawrence, Kansas) 
Alexander Ivanov - Appearance of Jesus to Mary Magdalene after resurrection, 1835 
 Alfred Émile Léopold Stevens - Maria Magdalena (1887)
Ambrosius Benson - Mary Magdalene, circa 1530, Unknown Location 
Andrea Solario and Bernardino Luini - Mary Magdalene, (ca. 1524 AD), at The Walters Art Museum 
 Andrea Vaccaro - Penitent Mary Magdalene
 Andrea Vaccaro - Penitent Mary Magdalene
 Anonim - Maria Magdalena
 Anthony Frederick Sandys - Mary Magdalene (also known as Tears, Idle Tears) 1862, Norwich Castle Museum and Art Gallery  (United Kingdom - Norwich)
Anton Raphael Mengs - The Penitent Magdalene, 1752, oil on canvas, 48 x 64 cm, Gemäldegalerie, Dresden 
 Artemisia Gentileschi - Mary Magdalene in Ecstasy, circa 1620, private collection
 Artemisia Gentileschi - The Penitent Mary Magdalene, circa 1616, Palazzo Pitti, Florence
Attributed to Pompeo Batoni - Mary Magdalene in Penitence, Date unknown, Real Academia de Bellas Artes de San Fernando  (Spain - Madrid) 
 Bartolomé Esteban Murillo - Mary Magdalene, 1650-1655
 Bartolomé Esteban Murillo - The Penitent Magdalen, 1650
Bernardino Campi - Mary Magdalene, circa 1550-1590, Art Gallery of New South Wales - Sydney  (Australia - Sydney) 
 Caravaggio - Martha and Mary Magdalene, 1598
 Carle Van Loo - Mary Magdalene in the Desert 1761, Private Collection
 Carlo Crivelli - Maria Magdalena
Carlo Crivelli - Santa Maria Magdalena, circa 1476 
Carlo Dolci - Mary Magdalene, 17th century 
 Carlo Sarceni - Penitent Mary Magdalene, 1615
 Colijn de Coter - The Mourning Mary Magdalene 1504, Szépmüvészeti Múzeum - Budapest  (Hungary - Budapest)
Cornelius van Poelenburgh - Mary Magdalene, Date unknown, Civic Collections - United Kingdom  (United Kingdom) 
 Corrado Giaquinto - The Penitent Magdalene, 1750
 David Teniers the Younger - Mary Magdalene in the Wilderness (after Palma Il Giovane), circa 1650-1656, The Courtauld Gallery - London  (United Kingdom - London)
Domenico Fetti - Saint Mary Magdalene Penitent, 1615, 99 x 77 cm, oil on canvas (Museum of Fine Arts, Boston) 
 Domenico Fetti - The Repentant St Mary Magdalene 1617-21. Oil on canvas 98 x 78.5 cm. Galleria Doria-Pamphili, Rome
 Domenico Fetti - The Repentant St Mary Magdalene, c. 1617-1621
 Domenico Puligo - Saint Mary Magdalene
 Domenico Tintoretto - The Penitent Magdalene, painted in oil around 1598
 El Greco (1540-1614) - Magdalena penitent (1587), Museu Cau Ferrat Sitges
 El Greco - Mary Magdalene in Penitence
El Greco - Mary Magdalen in Penitence 
 Follower of Guido Reni - Magdalena Penitent
Francesco Albani - Ecstasy of Mary Magdalene 1634, Museu Nacional de Belas Artes do Rio de Janeiro  (Brazil - Rio de Janeiro) 
Francesco Furini - The Repentant Mary Magdalene 
Francesco Gessi  - Penitent Mary Magdalene, circa 1635, Peyton Wright Gallery 
 Francesco Hayez (1791-1882) - The Penitent Magdelene
 Francesco Hayez, - The Crucified Christ and Mary Magdalene, 1825-1827, Milano, Museo Diocesano
 Francesco Rustici - La Maddalena
 Gaudenzio Ferrari - Saint Mary Magdalene, Date unknown, Usher Art Gallery - Lincoln  (United Kingdom - Lincolnshire)
 Georg Friedrich Kersting - Mary Magdalene, circa 1830, Unknown Location
 Georges de La Tour - Georges de La Tour – Magdalene with Crucifix
 Georges de La Tour - La Madeleine au miroir, 1635-1640
 Georges de La Tour - La Madeleine aux deux flammes
 Georges de La Tour - Magdalena
Georges de La Tour - Magdalene with the Smoking Flame (also titled in French La Madeleine à la veilleuse, and La Madeleine à la flamme filante) 
 Giacomo Galli (1585-1651) - Saint Mary Magdalene, oil on canvas, ca 1630 (Baroque)
 Giampietrino (Giovanni Pietro Rizzoli) - St. Mary Magdalene c. 1521
 Giovanni Battista Tiepolo - Mary Magdalene in three-quarter view, Veiled in a white cloth, circa 1735, Private Collection
 Giovanni Francesco Barbieri - Mary Magdalene in Penitence, Date unknown, Museo Nacional del Prado  (Spain - Madrid)
 Giovanni Girolamo Savoldo - Mary Magdalene, circa 1535-1540, National Gallery - London  (United Kingdom - London)
Giovanni Pietro Rizzoli - Repentant Mary Magdalene, Date unknown, The State Hermitage Museum - St Petersburg  (Russian Federation - St. Petersburg) 
 Godefridus Schalcken, The Conversion of Mary Magdalene, 1700
 Guido Cagnacci - The Penitent Mary Magdalene
 Guido Cagnacci, 1663
Guido Reni - Mary Magdalene 
Guido Reni - Penitent Magdalene, 1635 
 Guido Reni - St. Mary Magdalene
 Honoré Daumier - Mary Magdalene
 Hugues Merle - Mary Magdalene in the Cave 1868
Il Bacchiacca - Mary Magdalene 1540-1545, Galleria Palatina - Palazzo Pitti  (Italy - Florence) 
 Jacob Cornelisz. van Oostsanen - Mary Magdalene, circa 1519, Saint Louis Art Museum  (United States - St. Louis, MO)
 James Tissot - Mary Magdalene's Box of Very Precious Ointment 1886-1894, Brooklyn Museum  (United States - New York)
 Jan van Scorel - Mary Magdalene, 1528
 Jean-Georges Béraud - Mary Magdalene in the House of the Pharisees 1891, Unknown Location
Jean-Jacques Henner - Mary Magdalene, 1879 - 1880 
 John Prescott Knight - Christ Appearing to Mary Magdalene
 John Rogers Herbert - Mary Magdalene
 José Antolinez - Ecstasy of Mary Magdalene 1670, Muzeul Național de Artă al României  (Romania - Bucharest)
José de Ribera - Mary Magdalene, 1641 
Juan Bautista Maino - Mary Magdalene 
 Jules Joseph Lefebvre - The Sorrows of Mary Magdalene, date unknown, Museo Nacional de Bellas Artes  (Chile - Santiago)
 Laurent de La Hyre - Mary Magdalene in Penitence, circa 1630, Private Collection
 Lawrence Alma-Tadema - Mary Magdalene, 1854, Oil on paper, 31 x 35 cm, Rijksmuseum, Amsterdam
 Luca Signorelli - Mary Magdalene 1504, Museo dell'Opera del Duomo - Prato  (Italy - Prato)
Ludwig Des Coudres - Magdalena 
 Maestro della Maddalena di Capodimonte - Maddalena penitente, 17 th century, Messina Museo Regionale
 Marcantonio Franceschini - Penitent Mary Magdalene, circa 1700-1710, Kunsthistorisches Museum  (Austria - Vienna)
 Marcantonio Franceschini - The Ecstasy of Mary Magdalene with Angels Playing Music, Date unknown, Galleria Nazionale d'Arte Antica in Palazzo Corsini  (Italy - Rome)
Michele Tosini - Mary Magdalene, Date unknown, Private Collection 
 Moretto da Brescia (Alessandro Bonvicino) Italian, - Portrait of a Young Woman as Mary Magdalene, 1540-1550
 Natale Schiavoni (Chioggia, 1777 – Venezia, 1858) - Penitent Mary Mgdalene
Nicolas Régnier - Penitent Mary Magdalene, Date unknown, Unknown location 
Onofrio Palumbo - Magdalen 
 Onofrio Palumbo - Magdalena penitente
Orazio Gentileschi - Saint Mary Magdalen in Penitence 
 Ambrosius Benson - Mary Magdalene
 Andrea Vaccaro - Magdalena en èxtasi, 1654
 Paolo Veronese - The Conversion of Mary Magdalene, c. 1548
 Peter Paul Rubens - Christ and Mary Magdalene 1618, Alte Pinakothek - Bayerische Staatsgemäldesammlungen  (Germany - Munich)
 Piero di Cosimo - Santa Maria Maddalena, Galleria Nazionale, Roma
 Pierre Puvis de Chavannes - Mary Magdalene in the Desert 1869, Städelsche Kunstinstitut und Städtische Galerie - Frankfurt  (Germany - Frankfurt)
 Pietro Perugino - Maria Maddalena, c. 1490s (Palazzo Pitti, Firenze)
 Pompeo Batoni (1708-1787) - St. Mary Magdalene
 Caravaggio - Mary Magdalene (1606)
 Francesco Furini – Penitent Mary Magdalene
Quentin Metsys - Saint Mary Magdalene, circa 1520, Koninklijk Museum voor Schone Kunsten - Antwerp, Belgium 
 Sebastián de Llanos y Valdés - Mary Magdalene in Meditation, 1657
 Simon Vouet - Mary Magdalene Carried by Angels
 Simon Vouet - St Mary Magdalene, 1623 - 1627
 Titian - Madonna and Child with Mary Magdalene, circa 1560, The State Hermitage Museum - St Petersburg  (Russian Federation - St. Petersburg)
 Titian - St Mary Magdalene, circa 1532, Galleria Palatina - Palazzo Pitti  (Italy - Florence)
Venetian School - The Penitent Mary Magdalene



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu